Lifting Facial
CHIRURGIA ESTETICĂ A FEŢEI
Chirurgia estetică a feţei reuneşte sub acest titlu genetic un larg evantai de intervenţii chirurgicale destinate corecţiei unor imperfecţiuni la acest nivel, moştenite sau dobândite odată cu trecerea anilor. Ea utilizează tehnici şi metode chirurgicale variate, adaptate fiecărei regiuni şi fiecărui individ, în scopul regăsirii armoniei, sănătăţii şi frumuseţi
LIFTINGUL FACIAL ŞI REÎNTINERIREA FACIALĂ CU IMPLANT DE ŢESUT ADIPOS (AUTOLIPOCOLAGEN)
Liftingul facial (cunoscut şi sub denumirea de ritidectomie sau ritidoplastie) are drept scopuri: 1) obţinerea unei linii mai ferme, mai întinse, mai ridicate şi mai tinereşti a obrajilor şi feţei 2) diminuarea pliurilor adânci faciale, a altor riduri şi a „bărbiei duble”. Atunci când liftingul facial se extinde şi la nivelul gâtului se numeşte lifting cervicofacial. 3) diminuarea pliurilor adânci faciale, netezirea ridurilor şi a „bărbiei duble”.
Femeile şi bărbaţii deopotrivă solicită această procedură, care poate fi combinată cu corecţia pleoapelor căzute, cu exfolierea chimică („peeling”), cu liposculptura feţei sau cu chirurgia obrajilor, a nasului sau a bărbiei.
Îmbătrânirea organismului este un proces care se declanşează odată cu naşterea! O foarte bună bucată de timp el nu se face remarcat. Începem însă să remarcăm procesul de îmbătrânire a feţei atunci când ne uităm într-o oglindă, când vedem fotografii recente sau când familia, colegii sau prietenii remarcă faptul că părem obosiţi. Deşi procesul de îmbătrânire a pielii este condiţionat genetic, cu siguranţă contează şi expunerea prelungită la soare, fumatul precum şi o stare de sănătate precară (vezi cap.9). Cu timpul, suportul elastic al pielii se diminuează, lăsând locul unei feţe trase şi obosite. Apar ridurile fine şi cele adânci. Suprafaţa feţei poate manifesta neregularităţi de culoare şi structură, în timp ce aparenţa de piele de copil, moale, omogenă şi strălucitoare dispare treptat. În timp ce liftingul facial duce la unele îmbunătăţiri ale ridurilor, acestea se tratează cel mai bine, în funcţie de starea individuală a pacientului, printr-o combinaţie de îngrijire a pielii şi refacere a pielii cu ajutorul laserului, prin exfoliere chimică şi prin injectare de grăsime, acid hialuronic sau toxină botulinică (vezi cap.57).
Îmbătrânirea feţei se manifestă atât în structura pielii cât şi în exterior.
● Şanţurile nazogeniene sau pliurile nasolabiale (acele linii care coboară de la colţul fiecărei nări până la colţurile gurii) apar cu timpul, la fel ca şi guşa.
● Observăm deseori o acumulare de ţesut şi riduri adânci la colţul gurii, iar câteodată, aceste „acumulări” întrerup linia continuă dintre bărbie şi urechi.
● Pe măsură ce îmbătrânim, tindem să pierdem stratul fin de grăsime care susţine şi "umple" pielea feţei.
● Observăm "benzi" la muşchii gâtului, care creează o acumulare între bărbie şi gât sau o cădere a pielii gâtului. Combinate cu apariţia ridurilor fine cauzate de soare, acestea sunt primele semne care ne fac să ne simţim că suntem mai maturi.
Pacientul tipic al unei operaţii de lifting al feţei nu este deranjat doar de imaginea de om bătrân, ci şi de faptul că expresia feţei nu mai prezintă corect adevăratele trăiri pe care încearcă să le exprime. O faţă obosită chiar după o perioadă de odihnă, este cel mai evident semn, iar mulţi pacienţi care par nefericiţi, supăraţi sau încruntaţi – sunt de fapt foarte fericiţi! Aceste expresii se datorează „căderii” de grăsime şi de piele a feţei, dând naştere unor pliuri adânci şi unor riduri care maschează sentimentele noastre adevărate.
CONSIDERENTE PREOPERATORII
Liftingul facial diminua pliurile nasolabiale, guşa, benzile de pe gât. În timp ce peelingul facial şi laserul înlătură ridurile fine iar acidul hialuronic umple ridurile mai mari, operaţia de lifting a feţei „ridică” şi restaurează poziţia ţesuturile moi, interioare ale feţei care au „căzut” de-a lungul timpului ca efect al forţei de gravitaţie. Cu alte cuvinte, tratamentul îmbătrânirii feţei are două componente. Prima categorie include tratarea pielii excesiv de căzute de pe structurile profunde, de susţinere şi pierderea grăsimii. Tratăm aceste probleme în acelaşi fel în care "ai lua" dintr-o haină care e prea mare prin înlăturarea surplusului de material, prin coaserea hainei (lifting facial) şi prin „călcarea ridurilor” (exfoliere chimică sau cu laser).
Momentul luării în considerare a unui lifting facial şi a procedurilor sale conexe apare atunci când procesul de îmbătrânire devine vizibil şi deranjant. Pentru unii pacienţi, acest proces intervine pe la vârsta de 20 de ani. Pentru alţii, după 70 de ani. Vârsta medie se află undeva între 40 şi 50 de ani. Chirurgia feţei nu "opreşte ceasul", dar îl întoarce înapoi. După o operaţie de lifting, majoritatea pacienţilor arată mai tineri. Procesul de îmbătrânire continuă, dar oricum veţi arăta mai tânăr decât dacă n-aţi fi făcut operaţia. Pacienţii se întreabă de multe ori dacă a avea acum un lifting facial nu va necesita un altul mai târziu. Răspunsul este: nu. Întoarcem ceasul în momentul operaţiei, dar acest lucru nu vă obligă să aveţi nevoie de o altă operaţie. De exemplu, dacă într-un cuplu de gemeni identici unul se supune unui lifting facial, acel geamăn va arăta mereu mai tânăr decât cel care nu a făcut operaţia.
Durata rezultatelor depinde de procesul dvs. individual de îmbătrânire care este în funcţie de vârstă, ereditate, sănătate, expunerea la soare, dietă şi condiţia fizică, fumat sau alte obiceiuri. Cu cât aveţi mai mare grijă de dvs., cu atât rezultatele vor dura mai mult. Ideal ar fi ca greutatea dvs. să varieze în jurul a 10 kilograme faţă de greutatea dvs. dezirabilă, înainte de efectuarea operaţiei. Dacă operaţia se efectuează corect, ea mai poate fi repetată. Operaţia se desfăşoară sub anestezie generală. Uneori, proceduri de mai mică anvergură se pot desfăşura şi sub anestezie locală.
Chirurgul va întreba despre istoricul medical; este bine să revedeţi toate documentele medicale înainte de prima consultaţie pentru a fi siguri că nu uitaţi ceva. Informaţi medicul dacă sunteţi fumător, alergic, dacă aveţi alte afecţiuni sau dacă luaţi medicamente. Fumatul provoacă vasoconstricţie, poate contribui la necrozarea tegumentului, întârzie vindecarea şi favorizează cicatrizarea defectuasă. Nu trebuie să luaţi aspirină cel puţin 2 săptămâni înainte de operaţi
OPERAŢIA
Operaţia se desfăşoară sub anestezie generală.
· Liniile inciziilor se efectuează de obicei pe linia părului continuată deasupra urechii, până la linia de deasupra urechii, prin faţa (dar bine ascunsă) pavilionului urechii, apoi pe lângă lobul urechii, până în spatele acesteia, şi din nou în sus până la zona părului. Deşi pare o incizie foarte extinsă, devine aproape invizibilă după vindecare. Astăzi s-au perfecţionat şi tehnici de lifting al întregii „măşti faciale” (subperiostic) la care inciziile se practică la nivelul unghiului extern al ochilor şi în păr.
POZA LIFTING FACIAL
· După efectuarea inciziei, se decolează (se ridică) cu grijă pielea lăsată şi stratul de grăsime, rearanjând cu atenţie ţesuturile. Excesul de grăsime este aspirat, sculptat sau repoziţionat, iar pliurile obrajilor, obrajii şi gâtul sunt sculptaţi şi reconturaţi. Pe lângă faţă, se acordă o atenţie specială gâtului. Frecvent se efectuează o incizie sub bărbie pentru a sculpta şi repoziţiona muşchii slăbiţi ai gâtului (sau pliurile guşii).
· Majoritatea pacienţilor vor avea nevoie de una sau două tuburi minuscule (drenaj aspirativ) pentru a înlătura lichidul acumulat după operaţie şi pentru a se reduce vânătăile. Drenajul se îndepărtează de obicei a doua zi.
· Intervenţia necesită o zi sau două de supraveghere medicală în clinica chirurgicală.
Adiacent unei operaţii de lifting facial „clasic” se pot efectua o serie de alte proceduri chirurgicale, în funcţie de necesităţile estetice ale pacientului. Cele mai solicitate sunt operaţia de corecţie a pleoapelor (blefaroplastia), (vezi cap.10.5.3.), liftingul frontal şi mărirea de buze (vezi cap. 10.5.5.). Spre deosebire de chirurgii americani, adepţi ai „chirurgiilor multiple”, simultane timpul destinat operaţiei şi anesteziei trebuie „raţionalizat” la maximum lăsând alte intervenţii (rinocorecţia, de exemplu) pentru o etapă ulterioară. În plus şi pacientul trebuie să se obişnuiască cu noul „look”. Crizele de identitate după schimbările drastice de înfăţişare nu sunt atât de rare!
1. Mulţi pacienţi care solicită lifting facial, au un exces de piele sau de grăsime la nivelul pleoapelor inferioare sau superioare. Acest surplus poate fi prin tratat blefaroplastie în acelaşi timp cu lifting-ul feţei. Împreună cu medicul dumneavoastră veţi discuta care este cea mai bună metodă pentru dvs.
2. Lifting-ul facial se adresează mai ales părţii inferioare a feţei, dar poate aduce unele îmbunătăţiri şi frunţii. Mulţi pacienţi doresc şi o ameliorare a acestei regiuni, iar procedura care se utilizează se numeşte lifting al frunţii (sau al sprâncenelor). Dacă se utilizează endoscopul se numeşte lifting endoscopic. În această procedură, se fac trei sau patru mici incizii în spatele liniei părului, se introduce o cameră cu fibre optice printr-o incizie, în timp ce instrumentele sunt introduse prin celelalte. Urmărind instrumentele la un monitor unde imaginile sunt mărite, putem ridica sprâncene obosite şi căzute şi micşora ridurile dintre ochi şi de pe frunte.
3. Conform analogiei de mai sus, lifting-ul facial (şi cel al sprâncenelor) seamănă cu activitatea unui croitor care "ia" din material. Netezirea pielii feţei seamănă cu călcarea materialului sau presarea acestuia. În timp ce lifting-ul facial îndepărtează sau ameliorează liniile adânci, ridurile fine vor rămâne. Cu mulţi ani în urmă, chirurgii încercau să corecteze aceste riduri fine şi căzute, trăgând de piele cât mai mult posibil. Rezultatul era un efect nenatural, de mască. Probabil că de acolo vine şi imaginea unei "operaţii chirurgicale nenaturale", ca rezultat al acestui tip de chirurgie. În ziua de azi, aceste linii pot fi corectate fie prin dermabraziune, fie prin peeling chimic fie prin laser cu dioxid de carbon. Aceste metode ajută la tratarea unei piei care arată "zbârcită" în jurul ochilor, la tratarea labei de gâscă, a ridurilor fine din jurul gurii, precum şi la tratarea structurii şi a culorii pielii feţei. Unele dintre aceste metode pot fi realizate în timpul lifting-ului facial, altele dau rezultate mai bune dacă sunt efectuate separat.
Un anumit grad de teamă şi de anxietate este normal în cazul oricărei operaţii. Frica este asociată în general cu ipoteza durerii; cu toate acestea, durerile severe sunt foarte neobişnuite pentru acest tip de operaţie. De obicei se observă un discomfort minuscul până la moderat (ca în cazul durerilor de cap).
COMPLICAŢIILE POSIBILE
Sunt cele legate de orice intervenţie chirurgicală (vezi cap. 10.4) cum sunt: infecţia, hematomul, riscul cicatrizării inestetice, riscul legat de anestezia generală. În plus există şi riscuri specifice cum ar fi:
1.Deformarea lobului urechilor (se poate corecta printr-un retuş ulterior).
2.Paralizia nervului facial (uni sau bilateral) prin afectarea lui chirurgicală. Poate fi temporară sau definitivă ceea ce necesită reconstrucţii nervoase ulterioare.
3.Asimetrii faciale (dacă sunt importante se pot retuşa la un an postoperator).
4.Pierderea părului în zona inciziilor chirurgicale (poate necesita retuş sau mascarea prin coafură).
5.Necroza tegumentară (moartea ţesuturilor prea întinse) care necesită retuşuri ulterioare.
CONVALESCENŢA
Edemele (umflarea) apare la o zi după operaţie şi în a treia zi sunt cel mai accentuate. Nu trebuie să vă îngrijoraţi;-ele fac parte din procesul de vindecare. Trebuie să luaţi medicamentele recomandate, în special antibioticele pentru prevenţia infecţiilor. Tuburile de dren (în cazul în care sunt aplicate) ajută la reducerea hematoamelor şi echimozelor şi vor fi îmdepărtate în ziua a doua sau a treia. Trebuie să dormiţi cu capul ridicat cel puţin pe două perne timp de 3 săptămâni. Trebuie să ţineţi capul drept şi să evitaţi mişcarea stânga-dreapta. Dacă vreţi să vă întoarceţi trebuie să faceţi mişcarea din tot corpul.
Veţi reveni pentru schimbarea pansamentelor la indicaţiile medicului. Firele nu vor fi scoate decât după 5-7 zile iar la nivelul scalpului la aproximativ 10 zile. Tegumentul dumneavoastră va fi amorţit deoarece în cursul operaţiei au fost secţionate şi terminaţiile nervoase care pentru a se reface au nevoie de timp, la fel ca dumneavoastră. Evitaţi sporturile de contact în lunile care urmează, ca şi alcoolul sau medicamentele care conţin aspirină (au proprietăţi antiplachetare şi pot provoca sângerarea). Nu vă îngrijoraţi dacă vă învineţiţi sau vă edemaţiaţi-este normal; aceste modificări vor dispărea în aproximativ 2-4 săptămâni. Pacienţii trebuie să menţină bandajele uscate-se va evita duşul sau baia cât timp chirurgul recomandă acest lucru.
Unii pacienţi pot avea o uşoară depresie postoperator din cauza echimozelor şi edemelor-dar trebuie să nu uitaţi că acestea sunt tranzitorii şi vor dispărea. Va dura câteva săptămâni până când rezultatele operaţiei vor fi vizibile. Cicatricele vor dispare odată cu trecerea timpului. Cei mai mulţi pacienţi încep să perceapă rezultatele după aproximativ 3 săptămâni.
RELUAREA ACTIVITĂŢII
Majoritatea pacienţilor se pot duce la serviciu la 14-21 zile după liftingul facial; uscatul cu főenul şi purtarea de cercei care atârnă trebuie evitate. Pentru prima săptămână doar mersul şi uşoare extensii. Exerciţiile fizice intense, munca de întreţinere a casei şi activitatea sexuală trebuie evitate cel puţin 3 săptămâni după operaţie. Alcoolul, sauna umedă şi uscată sunt interzise câteva luni. Un repaus suplimentar este important pentru vindecare.
REÎNTINERIREA FACIALĂ CU IMPLANT DE ŢESUT ADIPOS (AUTOLIPOCOLAGEN)
Implantul de grăsime (lipocolagen), cunoscut mai ales ca transfer de grăsime este o procedură chirurgicală în care celulele grăsoase şi fibre de colagen sunt extrase (de la pacient) de la nivelul şoldurilor, toracelui şi injectate la nivelul feţei cu scopul de a umple ridurile faciale.
Pe măsură ce îmbătrânim, colagenul şi elasticitatea tegumentară se pierd şi apar ridurile care combinate cu pierderea ţesutului adipos dau un aspect „supt”, chiar scheletic feţei. Această operaţie corectează aceste modificări şi conferă un aspect întinerit.
Aproape toate zonele feţei pot fi tratate, dar cele mai solicitate zone sunt:
- pomeţii, şanţurile nazogeniene, mentoniere
- zona tâmplelor
- zona maxilară
- zona intersprâncenoasă
- cicatrici faciale
- zona inferioară a obrazului după extracţii dentare agresive.
Convalescenţa
Nu trebuie să folosiţi cosmetice cel puţin o zi după operaţie. S-ar putea ca zona operată să fie tumefiată şi mai roşie aşa că este cel mai bine să vă luaţi o zi liberă şi să vă odihniţi; aveţi nevoie de cineva care să vă conducă acasă.
Unii pacienţi pot prezenta echimoze moderate sau tumefacţia zonei care pot dura în jur o zi-7 zile.
Asimetriile pasagere ar putea dura 7-10 zile. Din aceste considerente în acest interval ar fi posibil să nu puteţi ieşi în societate.
Menţineţi zona operată imobilă cel puţin 3-4 zile pentru ca celulele grăsoase nou transferate să devină bine vascularizate.
