Proestetica
Proestetica

Chirurgia urechilor (Otoplastia)         

            Deşi există popoare la care poziţia depărtată a urechilor de cap ( urechile clăpăuge) este un lucru perfect normal şi acceptat ( Anglia) sau chiar un semn de noroc (China), în ţata noastră această trăsătură poate genera complexe. Glumele proaste, un sentiment de jenă sau dificultatea de a aborda anumite pieptănături, toate pot constitui motive de a dori o corecţie chirurgicală estetică.
           
Considerente preoperatorii  
 
            Chirurgul plastician vă va explica şansele de reuşită ale acestei intervenţii care, în principiu, nu este foarte complicată şi se poate efectua ambulator (fără internare) şi sub anestezie locală ( generală la copii sau la persoanele „impresionabile” de atmosfera unei săli de operaţii). Pavilioanele auriculare decolate (urechile clăpăuge) se datorează cel mai adesea unei lipse de formare a pliului (antehelix) urechii.
            Se poate efectua după vârsta de 4-6 ani când se încheie creşterea urechilor.
            Este bine să explicaţi chirurgului forma pe care o doriţi şi dacă acest lucru este posibil.
            Această intervenţie nu afectează auzul deoarece se limitează exclusiv la zona pavilioanelor auriculare externe şi nu impiedică purtarea ochelarilor ( după terminarea convalescenţei ) întrucât incizia se efectuează la distanţă de locul se sprijin al ochelarului.
Veţi veni la operaţie cu părul spălat în ajun. În ziua intervenţiei este bine  să nu mâncaţi şi să nu beţi chiar dacă veţi avea anestezie locală. Chirurgul se va strădui să dea urechilor dvs. o formă cât mai naturală, plăcută şi simetrică dar trebuie să fiţi realist şi să acceptaţi posibillitatea unor mici imperfecţiuni.
           
 

Despre operaţie
 
 
 

            Otoplastia constă din efectuarea unei incizii la parte din spate a urechii cu îndepărtarea unei porţiuni din piele urmate de sculptarea, subţierea cartilajului auricular. Cartilajul auricular care a devenit astfel maleabil este ” rearanjat” prin câteva puncte de sutură interne dând deja urechilor forma dorită, apropiată de cap. Operaţia se continuă şi se încheie prin câteva puncte de sutură de siguranţă şi închiderea inciziei. Cicatricile, fine, situate în spatele urechii nu vor fi vizibile.
            La ieşirea din sala de intervenţie, pansamentul va fi voluminos, ca o „cască de cosmonaut” pentru următoarele 24 de ore.
           
După operaţie


 
            Trebuie să vă alocaţi 7-8 zile pentru această operaţie întrucât pansamentul urechilor operate nu vă va permite ieşiri în sociatate.
            Operaţia nu este dureroasă, maximum un Algocalmin în seara de după intervenţie.
            Primul pansament se schimbă la o zi după operaţie şi apoi la 3-4 zile. Veţi purta un pansament – bandă elastică, moderat strânsă, continuu, timp de 8-10 zile (pentru a combate tumefierea). După acest interval purtarea bandajului sau benzii elastice este obligatorie în timpul somnului pâna la o lună postoperator. În acest timp urechile vor fi tratate pe faţa fără incizie cu diferite unguente, pentru o mai bună şi rapidă vindecare.
            Firele se vor scoate la 8-10 zile (nu doare!).
Poziţia de somn va fi pe spate,eventual sprijinit pe două perne.
Evitaţi alcoolul, căldura foarte mare, aplecarea cu capul în jos, expunerea la soare sau la frig extrem după operaţie (creşte riscul de sângerare şi de vindecare neadecvată).
            Va fi normal să aveţi timp de 2-3 săptămâni după operaţie urechile tumefiate, cu vânătăi, posibil asimetrice şi mai lipite (decât aţi dorit). Sunt modificări tranzitorii. Urechile vor putea fi amorţite timp de 1-3 luni.
            Spălarea pe cap este posibilă la o zi după scoaterea firelor (cu multe precauţii şi până atunci, dacă este neapărat nevoie). După aceasta, veţi şterge cu alcool sanitar zona din spatele urechii cu prudenţă, până la o lună, o dată pe zi.
            Sportul îl veţi putea relua după o lună.
           
 

Riscuri posibile după otoplastie
 

 
            Sunt aceleaşi ca la orice altă intervenţie chirurgicală (vezi cap. 10.4). Deşi puţin probabil ele ar putea fi:
1. Sângerarea sau hematomul. De obicei de mică importanţă se pot soluţiona la shimbarea pansamentului.
2. Infecţia cartilajului (condrită), foarte rară. Se tratează cu antibiotice sau/şi reintervenţie.
3. Asimetriile evidente sau recidiva (revenirea la situaţia dinainte) se pot retuşa la 3 luni postoperator.
            Aceste posibile riscuri sunt minore ca importanţă faţă de beneficiul adus de această corecţie persoanei în cauză.