Ce este si de ce apare hernia inghinala - cauze, simptome, metode de tratament si prevenire

Hernia inghinala face parte din categoria herniilor abdominale si afecteaza cu precadere barbatii. Aceasta nu se vindeca de la sine si, daca nu este tratata corespunzator, poate duce la complicatii serioase.

Ce este si cum apare hernia inghinala - tipuri si cauze

Hernia inghinala apare atunci cand o bucata de tesut gras sau o parte din intestin sau vezica patrunde in canalul inghinal, printr-un orificiu format in peretele abdominal. Este important de mentionat ca exista doua tipuri de hernie inghinala, in functie de modul in care apare:
  • directa - este determinata de slabirea musculaturii, de cele mai multe ori din cauza imbatranirii, dupa o leziune sau dupa o operatie la nivelul abdomenului;
  • indirecta - reprezinta un defect congenital si poate fi tratat la scurt timp dupa nastere. Pe canalul inghinal, care ar trebui sa se inchida inainte de nastere, ramane o deschizatura prin care tesuturile protruzioneaza.
La barbati, punctul sensibil este reprezentat de canalul inghinal, acolo unde cordonul spermatic intra in scrot. La femei, canalul inghinal transporta un ligament care are rolul de a sustine uterul, iar herniile apar de obicei in zona in care tesutul conjunctiv al uterului este legat de tesutul din jurul osului pubian. Herniile indirecte sunt mai frecvente in randul barbatilor. Dupa ce testiculele coboara prin canalul inghinal, acest orificiu al canalului e posibil sa nu se inchida complet, provocand aparitia herniei inghinale. Herniile directe, in schimb, sunt mai frecvente in randul femeilor.

Cauzele aparitiei herniei inghinale

Cauzele care pot duce la aparitia herniei inghinale de-a lungul vietii sunt urmatoarele:
  • presiune crescuta la nivelul musculaturii abdominale - la persoanele supraponderale sau la cele care sufera de boli cronice (tuse cronica, adenom de prostata, constipatie cronica). De asemenea, riscul de aparitie a herniei inghinale este crescut si la persoanele care depun efort fizic intens, in conditiile in care peretele abdominal este slabit.
  • rezistenta slabita a peretelui abdominal - la personale sedentare, la varstnici si la persoanele care sufera de ciroza hepatica.

Cum se manifesta hernia inghinala - principalele simptome

Printre principalele simptome ale herniei inghinale la barbati si femei se numara durerile sau aparitia unei umflaturi in zona inghinala. Alte simptome mai pot sa includa:
  • senzatie locala de arsura sau mancarimi;
  • durere ascutita, in special in timpul tusei, exercitiilor fizice sau la aplecare;
  • umflarea scrotului, in cazul barbatilor;
  • senzatie de preaplin sau de presiune la nivelul zonei inghinale.
La copii, simptomele herniei inghinale sunt urmatoarele:
  • la bebelusi, hernia poate sa iasa in evidenta sub forma unei umflaturi in zona inghinala, atunci cand acestia plang sau se misca;
  • stari de voma, greata si lipsa apetitului.
In cazul aparitiei herniei inghinale la copii, aceasta necesita tratament chirurgical imediat. Din fericire interventia la copii este simpla, iar vindecarea de regula este fara complicatii.

Posibile complicatii si factorii de risc

In cazul in care hernia inghinala nu este tratata la timp, pot sa apara urmatoarele complicatii:
  • hernie incarcerata - aceasta apare atunci cand umflatura este blocata in zona canalului inghinal sau al scrotului si nu poate fi redusa inapoi in abdomen. Se formeaza aderente intre organele din sacul de hernie si peretele sacului. Hernia inghinala incarcerata apare cu precadere in randul copiilor, dar se regaseste si la adulti. Simptomele includ durere acuta, stari de voma si ameteala.
  • hernie strangulata - o hernie incarcerata poate duce la aparitia herniei strangulate. Aceasta apare atunci cand o portiune din intestin ramane blocata in scrot si este oprita alimentarea cu sange prin presiunea coletului herniar pe vasele arteriale. Din aceasta cauza se produce necrozarea intestinului, iar viata pacientului este pusa in pericol, motiv pentru care este necesara interventia medicala de urgenta. Simptomele includ durere spontana care se intensifica rapid, febra, constipatie, semne de iritatie peritoneala, iar umflatura capata o nuanta de rosu, violet sau negru.
  • presiune pe tesuturile din zona abdominala - in timp, hernia inghinala se mareste daca nu este tratata chirurgical. De exemplu, hernia inghinala la barbati se poate deplasa catre zona scrotului si duce la aparitia unei umflaturi dureroase.
  • alte complicatii care pot sa apara sunt infectia peritoneului, ruptura intestinului si blocarea ansei intestinale (ocluzia intestinala).

Factori de risc

Factorii de risc care contribuie la aparitia herniei inghinale sunt:
  • mostenirea genetica, se refera in primul rand la calitatea tesutului de colagen care intra in componenta structurilor de rezistenta de la acest nivel;
  • tusea cronica, asa cum este in cazul fumatorilor;
  • nastere prematura sau greutatea scazuta a fatului la nastere;
  • incordare in timpul urinarii sau constipatie cronica;
  • sexul - barbatii sunt de opt ori mai predispusi la aparitia herniei inghinale decat femeile;
  • inaintarea in varsta - duce la slabirea musculaturii;
  • femeile insarcinate - pe durata sarcinii, muschii abdominali sunt slabiti si duc la cresterea presiunii din interiorul abdomenului;
  • recurenta herniei - chiar daca hernia inghinala a aparut in copilarie, aceasta poate sa reapara odata cu inaintarea in varsta.

Cum influenteaza hernia inghinala viata sexuala

De obicei, viata sexuala nu este afectata din cauza herniei inghinale sau in urma unei interventii chirurgicale. In cazul in care apare hernia inghinala incarcerata la barbati, cordonul spermatic poate fi afectat, iar sperma nu mai este transportata cu usurinta catre uretra. Uneori pot fi afectate si vasele de sange care iriga unul sau ambele testicule. Acest lucru poate duce la micsorarea testiculelor si la infertilitate masculina. In prezent, tehnicile moderne de interventie chirugicala nu influenteaza in mod semnificativ functiile sexuale. Totusi, inainte de operatie, viata sexuala poate fi afectata din cauza durerilor si umflaturii inestetice.

Evolutia bolii, consultul medical si diagnostic

In cazul adultilor, operatia nu este urgenta daca hernia poate fi impinsa inapoi in abdomen. Daca aceasta nu poate fi redusa, atunci este necesara operatia herniei inghinale, cu atat mai mult cu cat durerea se intensifica, apar stari de voma si greata, febra, pielea se inroseste in zona inghinala si abdomenul se mareste in volum. Recidiva herniei operate a scazut mult in ultimii ani ca urmare a folosiri la scara larga a materialelor protetice. In cazul copiilor, hernia inghinala incarcerata afecteaza intre 9% si 20% dintre copiii cu varste sub un an. Factorul de risc este ridicat in cazul copiilor nascuti prematur, indiferent de sex. Daca umflatura nu poate fi introdusa in abdomen printr-o presiune usoara aplicate pe hernie, medicul trebuie consultat imediat. In caz contrar, poate creste riscul de aparitie a herniei inghinale strangulate. Este necesar un consult medical de indata ce apare o umflatura in zona abdominala sau de oricare parte a osului pubian. De obicei, umflatura este vizibila atunci cand pacientul sta in picioare si poate fi simtita cu usurinta cand zona respectiva este palpata. Chiar daca umflatura dispare in pozitia culcat, nu trebuie amanata vizita la medic. Diagnosticarea herniei inghinale poate fi facuta de mediul internist, medicul de familie, medicul pediatru, medicul chirurg sau medicul specialist in medicina de urgenta. Internventia chirurgicala pentru corectarea herniei inghinale trebuie facuta de un chirurg specialist sau chirurg pediatru. Medicul poate recomanda si efectuarea unor investigatii imagistice, precum o ecografie abdominala, o tomografie computerizata (CT) sau rezonanta magnetica (RMN).

Tratament chirurgical si recuperarea postoperatorie

Interventia chirurgicala este tratamentul standard pentru hernia inghinala. Aceasta operatie este frecventa si are o rata mare de succes daca este efectuata de un chirurg cu experienta in tratarea herniei inghinale. Exista doua tipuri de interventii chirurgicale:
  • pe cale deschisa - este operatia clasica si presupune efectuarea unei incizii (5-6 centimetri) la nivelul canalului inghinal;
  • pe cale laparoscopica - sunt efectuate mai multe incizii de mici dimensiuni, apoi este introdus un tub subtire si lung, cu o camera luminoasa in capat, care ii va permite medicului chirurg sa efectueze operatia.
Scopul ambelor tipuri de operatii de hernie inghinala este repozitionarea tesutului si repararea deschizaturii din peretele abdominal care a dus la aparitia acesteia. Pentru consolidarea peretelui abdominal, de obicei este fixata si o plasa de polipropilena, prin metoda Lichtenstein. Materialul protetic este o tesatura sintetica, cu diverse modele si forme, tolerata de organism si care poate fi incorporata cu usurinta in peretele refacut prin aceasta tehnica. Plasa este fixata prin sutura, cu capse, sau lipita cu o substanta gelatinoasa pe baza de colagen Tissucol.

Recuperarea postoperatorie

In ceea ce priveste recuperarea dupa operatia de hernie inghinala, este de preferat interventia laparoscopica. Astfel, pacientul poate sa isi reia activitatea normala in trei saptamani de la operatie. Dupa o operatie pe cale deschisa in schimb, refacerea dureaza in jur de o luna. Pe de alta parte, interventiile deschise efectuate sub anestezie locala permit mobilizarea imediata si externarea pacientului la cateva ore de la interventie, ceea ce nu este posibil dupa o laparoscopie, din cauza anesteziei generale folosita in aceste interventii. In ambele cazuri, pacientii pot fi externati a doua zi dupa operatie. La o luna dupa interventia chirurgicala trebuie efectuat un control postoperator. Dupa operatia de hernie inghinala nu exista restrictii semnificative, insa este recomandat ca pacientul sa nu faca efort fizic intens care poate duce la contractia peretelui abdominal, pentru cel putin patru pana la sase luni. In plus, trebuie evitate alimentele care pot duce la aparitia constipatiei. Aceste alimente sunt produsele lactate, carnea rosie, prajelile, prajiturile si bananele.

Complicatii postoperatorii

Complicatiile postoperatorii care pot sa apara sunt urmatoarele:
  • sangerari la nivelul inciziei, care duc la umflarea zonei, caz in care este necesara compresiunea locala sau refacerea hemostazei;
  • seromul, acumularea de lichid la nivelul zonei operate, situatie in care se recomanda evacuarea lichidului si pansamentul.
  • umflarea si aparitia vanatailor la nivelul testiculelor sau la baza penisului, care pot fi ameliorate cu gel cu heparina aplicat local;
  • durere sau amortirea zonei inghinale din cauza unui nerv deteriorat in timpul operatiei, pentru care se recomanda antiinflamatorii sau comprese reci;
  • infectarea ranilor, care necesita pansamente si eventual antibiotic;
  • deteriorarea cordonului spermatic, se poate reface microchirurgical.
  • daca apare durerea cronica, provocata de prinderea unui filet nervos in cicatricea postoperatorie, fizioterapia si antiinflamatoriile rezolva majoritatea cazurilor.
Complicatiile pot sa apara la persoanele cu varsta de peste 50 de ani, la fumatori sau la persoanele care sufera de alte boli, precum probleme respiratorii sau afectiuni cardiovasculare. Recidiva herniei operate Operatia pentru tratarea herniei inghinale prezinte putine riscuri, insa, in unele cazuri, herniile pot sa reapara. Studiile sustin ca riscul de reaparitie a herniei inghinale este intre 4% si 10% in cazul herniilor indirecte si intre 1% si 7% in cazul herniilor directe (in special hernii inghinale ereditare, aparute la barbati sau la persoanele in varsta).

Metode de prevenire a herniei inghinale

Riscul de aparitie a herniei inghinale poate fi redus astfel:
  • pastrarea unei greutati ideale - medicul poate recomanda un plan de exercitii si o dieta corespunzatoare;
  • respectarea unei alimentatii bogate in fibre - legumele, fructele si cerealele integrale pot preveni aparitia constipatiei;
  • evitarea efortului fizic intens sau ridicarea de greutati timp de sase luni dupa operatie- metoda corecta pentru ridicarea unui obiect greu este prin indoirea genunchilor, nu a mijlocului;
  • evitarea fumatului - acesta cauzeaza tusea cronica si poate duce la aparitia sau agravarea herniei inghinale;
  • centura pentru hernia inghinala nu rezolva problema - doctorul poate recomanda purtarea centurii pentru o scurta perioada inainte de operatie, ca sa atenueze simptomele, nu pentru tratarea problemei. Utilizarea centurii pe termen lung poate duce la aderenta la nivelul structurilor din sacul herniar, sau intre sac si formatiunile adiacente, acest lucru ingreunand interventia chirurgicala.
  • tratarea adenomului de prostata, preferabil transuretral
Toti pacientii in varsta, diagnosticati cu hernie inghinala, vor trece si printr-un screening pentru cancerul de prostata si pentru cancerul de colon. Hernia inghinala reprezinta o afectiune serioasa, care trebuie tratata la timp pentru a preveni posibilele complicatii. Interventia chirurgicala reprezinta o metoda sigura de tratament, care asigura vindecarea acestei afectiuni. Sursa foto: Shutterstock